Controversa pensiilor speciale ale judecătorilor continuă. Președintele Asociației Magistraților din România, Andreea Ciucă, a declarat că discuția despre pensiile judecătorilor este nejustificată, remarcând că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) abordează toate pensiile speciale, nu doar pe cele judecătorești. Subiectul a fost reluat marți la o conferință de presă susținută de premier, care a anunțat măsuri din proiectul de reformă a pensiilor magistraților.

„În PNRR sunt menționate toate pensiile speciale, nu doar cele ale judecătorilor”

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a primit miercuri, 30 iulie, proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale ale magistraților, dar a refuzat să îl avizeze, considerându-l neconform cu legea.

CSM acuză Guvernul că simulează consultările cu reprezentanții justiției în legătură cu această reformă.

„În primul rând, nu este corect să se discute doar despre pensiile noastre. Există 212.000 de pensii speciale pentru funcționari publici, fără a include alte categorii. Noi suntem doar 5.600. Celelalte pensii, peste 200.000, nu sunt luate în considerare? Nu afectează bugetul? Nu este vorba de « capra vecinului », ci de o abordare corectă și de informare transparentă. Aceeași situație este și în PNRR. ”

În al doilea rând, proiectul nu este unul nou. Legea 303/2022 a intrat în vigoare în decembrie 2022, iar la doar trei zile după aceea a fost inițiat un nou proiect de lege (legea 282/2023), ambele reglementând pensia de serviciu a judecătorilor în mod restrictiv față de legea anterioară. În 2024 și 2025 s-au propus din nou noi proiecte. Este inacceptabilă instabilitatea profesională și lipsa predictibilității statutului, în special cu încălcări ale jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În al treilea rând, prevederile actuale sunt deja prezente în legislație. Deși se susține necesitatea unei noi legi pentru limitarea pensiilor judecătorilor, Legea 303/2022 (art. 211) interzicea ca pensia să depășească ultimul salariu, o dispoziție care s-a păstrat și în legea 282/2023. Pensionarea la 65 de ani este, de asemenea, prevăzută în legea 282/2023, cu creștere treptată a vârstei de pensionare.”

„Judecătorul român își începe cariera mai devreme, are un volum de muncă mai mare”

Andreea Ciucă susține că juristul român se confruntă cu proceduri dificile de angajare și avansare profesională.

Ea subliniază că discuția se concentrează doar pe pensiile judecătorilor, ignorând celelalte categorii bugetare, atât în ceea ce privește veniturile, cât și vârsta de pensionare.

„În al patrulea rând, se face comparație cu alte state europene, însă se omite faptul că magistratul român își începe cariera mai devreme, are un volum mai mare de dosare, şedinţe de judecată şi hotărâri motivate. Viteza schimbărilor legislative şi peste 18.000 de acte normative sunt excepţionale, iar condiţiile de intrare şi avansare sunt deosebit de dificile. Acest lucru este recunoscut şi de Curtea Constituţională.”

În al cincilea rând, documentele europene, inclusiv jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, precizează că veniturile judecătorilor nu pot fi reduse, excepția discutată referindu-se doar la situații severe de deficit bugetar, cu condiția reducerii salariala tuturor categoriiilor de funcționari publici, și numai pe perioadă temporară.
La noi, singura problemă este reducerea veniturilor judecătorilor pensionați, o măsură definitivă. Alte categorii bugetare sunt ignorate – atât la venituri, cât şi la vârstă de pensionare – continuându-se să li se calculeze, de exemplu, un an şi jumătate de vechime la un an de activitate.

Această abordare încalcă deciziile Curții Constituționale, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și documentele internaționale la care țara noastră este parte.

După cum nu se spune nici despre faptul că vârsta de pensionare a început să scadă doar o dată cu instabilitatea vădită a statutului, materializată de celelalte puteri, începând cu anul 2019. În anii 2017-2018, au fost modificate legile Justiției. În 2019, s-a pus în discuție pensia de serviciu. În 2020, a fost lansat proiectul noilor Legile Justiției, adoptate în 2022. La trei zile după adoptare, a fost lansat proiectul care a devenit legea 282/2023, conținând dispoziții referitoare la pensia de serviciu a magistraților, deși fusese reglementată prin Legea 303/2022. În 2023 şi 2024 s-a pus din nou în discuție statutul nostru, iar acum avem un nou proiect de lege privind pensiile magistraților”, a conchis Andreea Ciucă, președintele Asociației Magistraților din România.

Punctul de vedere al Ministrului Justiției

Am solicitat punctul de vedere al Ministrului Justiției, Radu Marinescu, cu privire la proiectul de reglementare a pensiilor judecătorilor.

„Sunt propuneri de texte prezentate de premier. Acestea vor fi supuse dezbaterii. O versiune finală va putea face obiectul unui proiect de lege inițiat de ministerul/ministerele responsabile și asumat guvernamental sau unui proiect de lege/amendamente la cel deja existent. ”

Ministrul Justiției a subliniat că Reforma pensiilor de serviciu se va face respectând Constituția și dialogul constructiv între puterile statului. Orice modificare legislativă privind Justiția se face cu consultarea Comisiei Europene, a precizat domnul Ministru.

Fotografie exclusivă Gândul