Scandalul „Anastasiu” a perturbat grav guvernul condus de Ilie Bolojan, generând reacții la toate nivelurile societății. Tudor Chirilă a comentat pe această temă, adresându-i mesaje directe premierului Ilie Bolojan și președintelui României, Nicușor Dan.

În postarea sa, Tudor Chirilă avansează ideea că mituirea repetată a unui funcționar public transformă, în ochii acestuia, actul infracțional într-un comportament „legal” sau cel puțin „moral”. Astfel, se perpetuează o relație coruptivă, subminând autoritatea statului.

„Oferirea repetată de mită parcagiului transformă acțiunea, în ochii acestuia, în ceva «legal», chiar dacă nu este. Sau cel puțin, în ceva considerat moral. Dar, dragă domnule, eu lucrez de 6 ani ca parcagiu și nimeni nu mi-a dat măcar un ban? Eu muncesc. Și așa se perpetuează o relație bolnăvicioasă în care autoritatea statului este eludată.”

În orice situație, Dragoș Anastasiu ar trebui să își prezinte demisia. Și asta din două motive: mai ales în aceste vremuri, este imperativ să prevaleze principiile morale.

Domnul Anastasiu a permis, sau a știut de, acordarea de mită de către firmele lui. Mita a fost cerută pentru că treburile nu erau în regulă. El a motivat aceasta spunând că situația actuala nu permitea altfel.

Martorul s-a decis să denunțe abuzurile abia după 8 ani, nu după 8 luni, menținând inactiv afacerea în subteran. De ce? El a explicat că, în afaceri, nu exista altă cale, că situația era inevitabilă.

Asta este o insultă gravă, o lovitură adusă tuturor celor care nu au recurs la mită, care și-au plătit taxele și care sunt profund indignați observând cum onestitatea este reevaluată în funcție de contexte.

Justificarea mizei ca fatalitate a unui sistem disfuncțional este atât jignitoare, cât și periculoasă.

Înseamnă oare că toți cei care nu au plătit mită, cei care nu s-au conformat, au greșit? Și li se promite reformarea sistemului, eficientizarea instituțiilor, în timp ce se admite că unica cale era și este corupția?

„Domnul Anastasiu încurajează eludarea contractului social, înlocuindu-l cu abateri ilegale și imorale”

Potrivit lui Tudor Chirilă, Dragoș Anastasiu ar trebui să demisioneze, întrucât a încercat să justifice mituirea de-a lungul anilor.

Și, în final, subliniază Chirilă, „nimeni nu este inlocuibil”.

„Domnul Anastasiu încurajează prin afirmațiile sale eludarea contractului social și înlocuirea lui cu un scurtcircuit ilegal și imoral. Trebuie revizuită practica care permite denunțătorului mită să scape doar pentru că l-a denunțat pe cineva – deși el însuși este la fel de vinovat. Această excepție a fost tolerată în cazuri majore de corupție, dar este surprinzător acest scenariu. It takes two for a tango, la fel ca și mituirea.”

Al doilea motiv pentru demisie este că nimeni nu este inlocuibil. Este greu de crezut că nu se mai poate găsi un viceprim-ministru pentru reformă din mediul privat, cu competențe și un profil fără probleme.

Și, apropo, dacă domnul Anastasiu, al cărui caz este imoral, dar nu ilegal conform legislației actuale, merită demisie, ar trebui oare condamnatul penal Marian Neacșu să elibereze funcția de viceprim-ministru? Simple observații.

„Bolojan este responsabil pentru imaginea membrilor guvernului său”

Tudor Chirilă îi transmite lui Ilie Bolojan că guvernul îi poartă numele, ceea ce implică că premierul este automat responsabil pentru membrii guvernului.

În consecință, scrie Chirilă, Bolojan este responsabil pentru imaginea problematică a acestor membri.

„Un mesaj și pentru domnul Bolojan. Presupun că observă că guvernul îi poartă numele și, implicit, este răspunzator pentru membrii săi. Dar și-i asumă imaginea lor negativă.”

De aceea, ei ar trebui să prioritizeze guvernul față de poziția lor personală. Și, dacă nu, merită să fie demişi. Omenitatea și restabilirea încrederii într-un guvern care ne cere tuturor să plătim pentru excesele guvernului precedent (consum de 60 de miliarde din fondul de rezervă), care a subminat economia națională, nu se pot realiza cu oameni pentru care mită este esențială pentru funcționarea afacerilor.

PS. Și, poate, în acest context, societatea noastră poate iniția o dezbatere reală. Cum stau lucrurile cu mituirea la noi? Medicii mai primesc mită? Asistentele? În administrații? Cât de curat este ANAF-ul astăzi? Dar ANPC-ul? Sunt magistrații corecți?

Cetățenii rezolvă problemele utilizând plăți informale, așa cum este definită mită în rapoartele OECD? Ar fi un moment bun să înțelegem că sistemul suntem noi, fiecare dintre noi. Și să încercăm să-l schimbăm. Economia informală reprezintă aproximativ 30% din PIB.

PS2. Nicușor Dan poate încerca să comunice mai mult decât prin evaluarea unilaterală a situației drept „o problemă mare”, încheie Tudor Chirilă.