În deșertul Atacama, una dintre cele mai secetoase regiuni de pe planetă, comunitățile indigene observă o schimbare dramatică a peisajului.

Raquel Celina Rodriguez, crescătoare de animale de generații, povestește despre dispariția pajiștilor verzi și uscarea izvoarelor subterane.

„Înainte nu vedeai animalele printre ierburi. Acum totul este arid”, spune aceasta, indicând câteva lamele rătăcite printre crăpăturile uscate ale pământului.

Extracția de litiu, o catastrofă pentru natură și oameni

Localnicii acuză mineritul de litiu, un metal vital pentru bateriile vehiculelor electrice și dispozitivelor electronice, de declinul situatîei.

Chile deține cele mai mari rezerve de litiu din lume, iar exploatarea lor a crescut considerabil în ultimii ani. Dacă în 2021 consumul global era de 95.000 de tone, în 2024 a depășit 205.000 de tone, iar Agenția Internațională a Energiei estimează o cerere de peste 900.000 de tone până în 2040.

Companiile extrag litiul prin pomparea apei sărate din subteran în bazine de evaporare, un proces care necesită cantități enorme de apă într-o zonă deja afectată de secetă.

Faviola Gonzalez, biologă din comunitate, monitorizează rezervația Los Flamencos și observă scăderea drastică a populației de flamingo. „Întreaga rețea ecologică este afectată, de la microorganisme la păsări”, explică aceasta.

Localnicii plătesc prețul tranziției verzi

Guvernul chilian argumentează că Strategia Națională pentru Litiu este o soluție pentru combaterea schimbărilor climatice și o sursă importantă de venit.

O nouă alianță între compania de stat Codelco și gigantul local SQM va crește producția până în 2060. Oficialii promit tehnologii mai sustenabile, precum extragere directă din apă sărată și reinjectarea apei în sol.

Cu toate acestea, comunitățile sunt sceptice. „Salar de Atacama a devenit un experiment”, spune Faviola, îngrijorată de consecințele reinjectării apei.

Sergio Cubillos, liderul comunității Peine, subliniază că deciziile se iau la distanță, ignorând realitățile din zonă. „Președintele vorbește despre combaterea schimbărilor climatice, însă trebuie să includă și popoarele indigene”, afirmă acesta.

În timp ce companiile promit locuri de muncă și profit, localnicii cred că pierderile sunt mai semnificative decât beneficiile. „Prefer să am apă și natură, nu bani”, spune Sara Plaza, care observă scăderea nivelului apei încă din 2005.