Premierul Ilie Bolojan a anunțat că, până la sfârșitul lunii iulie, va fi gata un nou pachet fiscal pentru reducerea cheltuielilor statului și a deficitului bugetar. Măsurile propuse includ reducerea numărului și a remunerațiilor membrilor din consiliile de administrație ale companiilor de stat și o reformă administrativă. În coaliție, se dezbate dacă noul pachet va fi adoptat prin angajarea responsabilității guvernului în Parlament sau prin procedura legislativă standard.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a demonstrat stabilitate parlamentară, depășind moțiunea de cenzură inițiată de opoziție, odată cu aprobarea primului pachet fiscal prin angajarea responsabilității guvernului. Surse din PSD exprimă nemulțumire, considerând o astfel de procedură o excepție, nu o regulă.
Ce prevede Constituția?
Conform articolului 114, alineatul 1, din Constituție, „Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege.”
(2) Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile, este aprobată conform articolului 113.
(3) Dacă Guvernul nu este demis, proiectul de lege, eventual modificat, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declarației de politică generală devine obligatorie.
(4) În cazul în care Președintele României solicită reconsiderarea legii, dezbaterea se desfășoară în ședința comună a celor două Camere.
Opinia Prof. Andrei Țăranu: O astfel de procedură este discutabilă din punct de vedere democratic
În contextul adoptării pachetului fiscal, [Sursa articolului/ nume ziar]: a discutat cu profesorul de Științe Politice Andrei Țăranu. Un argument pentru utilizarea acestei proceduri este viteza de implementare a măsurilor.
„Un avantaj este viteza de adoptare a măsurilor, fără modificări substanțiale, atât timp cât nu este invalidată prin moțiune de cenzură ce duce la căderea guvernului.”, a declarat Țăranu.
Cu toate acestea, Țăranu subliniază riscul marginalizării Parlamentului în procesul legislativ.
„O astfel de procedură este nedemocratică, deoarece Parlamentul este un for de negociere și dezbatere. Nu toate ideile de îmbunătățire, inclusiv cele din opoziție sau chiar din interiorul guvernului, sunt întotdeauna luate în considerare.”
Premierul ar trebui să dețină putere politică pentru negocierea coaliției.
Țăranu face o analogie cu Guvernul Boc, care a folosit frecvent angajarea răspunderii.
„Un reproș adus Guvernului Boc a fost utilizarea excesivă a acestei proceduri, inclusiv măsuri controversate. Utilizarea procedurii angajării responsabilității poate duce la implementarea unor măsuri discutabile.”
„Angajarea responsabilității ar trebui rezervată situațiilor excepționale. Domnul Bolojan ar trebui să aibă abilități politice, nu doar administrative, pentru a negocia coaliția și obține aprobare pentru pachetul de măsuri”, adaugă politologul.
Riscuri pentru principiul separației puterilor în stat.
Întrebat despre dezechilibrul puterilor, Țăranu afirmă că angajarea repetată a responsabilității guvernamentale pune Parlamentul în umbră.
„Parlamentul devine doar o mașină de vot, iar opoziția este marginalizată. Asemenea practici au dus la o creștere a opoziției”, a explicat Țăranu.
„Aducându-vă aminte de perioada 2010-2012, o guvernare puternică dar nedemocratică a determinat creșterea unor partide politice. ”
Exemple recente de utilizare a angajării responsabilității în Parlament
Guvernul Boc a folosit procedura de 17 ori.
Utilizarea acestei proceduri a variat între guverne. Guvernul Boc a utilizat-o frecvent, în perioada 2008-2012.
Exemple de legi adoptate prin angajarea responsabilității guvernului: Legea salarizării unitare, Legea educației, Codul Muncii, Legea pensiilor și un pachet de austeritate.
Guvernul Victor Ponta: Două utilizări succesive.
Guvernul Ludovic Orban: Trei utilizări, inclusiv o lege privind alegerea primarilor.
Guvernul Marcel Ciolacu: A utilizat procedura o singură dată pentru un pachet fiscal.
Sursă: [Aici ar trebui să fie inserate sursele, dacă sunt disponibile]
