Utilizarea internetului de către copiii români este constantă, conform unui studiu recent realizat de Poliția Română, prin intermediul Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității. Datele oficiale indică că majoritatea elevilor se folosesc de mediul online pentru comunicare, divertisment și informare, însă cercetarea evidențiază și aspecte îngrijorătoare legate de comportamentul riscant, mai ales în contextul rețelelor de socializare.

Unul dintre rezultatele cele mai îngrijorătoare este că 1 din 6 elevi consideră că provocările periculoase de pe internet sunt importante, iar 1 din 7 apreciază postările video cu acțiuni riscante. Totodată, o treime dintre elevi consideră că este crucială obținerea de aprecieri, ceea ce indică o presiune socială tot mai mare în mediul virtual.

Copiii se simt în siguranță online, însă realitatea este mai complexă

Studiul arată că aproximativ 75% dintre elevi percep internetul ca un mediu sigur, iar 9 din 10 se consideră bine informați cu privire la riscurile existente online. Mulți afirmă că știu să se protejeze, blocând accesul unor persoane neplăcute, modificând parolele sau utilizând setări de confidențialitate.

Cu toate acestea, experiențele reale contrazic adesea percepția de siguranță. Elevii au declarat că s-au confruntat cu situații negative, precum accesarea accidentală a conținutului pornografic, infectarea dispozitivelor, primirea de mesaje agresive sau chiar avansuri sexuale. Într-un astfel de scenariu, mulți au apelat la părinți sau prieteni, însă un sfert dintre ei nu au comunicat nimic, fie din rusine, fie considerând că pot rezolva singuri problemele.

Rețelele de socializare și provocările periculoase – o sursă de presiune

Studiul pune accent pe modul în care copiii interacționează cu rețelele sociale. O treime dintre elevi consideră că este important să obțină aprecieri pentru postările lor, iar un sfert cred că este crucial să posteze frecvent. În mod îngrijorător, 1 din 6 consideră provocările periculoase ca fiind relevante, iar 1 din 7 optează pentru postări video cu acțiuni riscante.

Motivațiile care stau la baza acestor comportamente includ dorința de validare socială, teama de a fi ignorați, presiunea grupului sau pur și simplu curiozitatea. Astfel de tendințe pot expune copiii la riscuri tangibile, inclusiv accidente sau interacțiuni negative în spațiul virtual.

În contextul studiului, s-a remarcat o creștere a independenței digitale a copiilor: mai mulți elevi descoperă singuri cum să navigheze pe internet, iar tot mai puțini sunt ghidați de un adult din familie. A crescut și utilizarea internetului pentru jocuri, achiziții, apeluri video și accesarea de conținut online.

Un apel la acțiune pentru părinți, școli și autorități

Rezultatele studiului, realizat între 11 februarie și 14 martie 2024 pe un eșantion de 1.351 de elevi cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani, demonstrează necesitatea intensificării educației digitale și a prevenirii riscurilor online. Deși copiii afirmă că sunt informați, comportamentele lor arată că presiunile din mediul virtual pot influența semnificativ deciziile și percepțiile lor.

Rețelele sociale sunt parte integrantă a vieții tinerilor, însă constituie și un spațiu vulnerabil, unde dorința de a se afirma și imitarea comportamentelor riscante pot avea consecințe grave. Părinții, profesorii și autoritățile trebuie să colaboreze mai eficient pentru a sprijini copiii în dezvoltarea unui comportament responsabil și sigur online.