Impunerea unei taxe asupra veniturilor din reclame ale companiilor globale de tehnologie digitală, o problemă dezbătută de politicienii germani, ar putea influența și bugetul României. Presa germană discută despre o taxă specială, de 10%, aplicată sumelor obținute de platformele digitale mari, precum Facebook, Google și TikTok, din reclame, dar care sunt raportate insuficient sau deloc la nivel național. O astfel de inițiativă legislativă este în curs de elaborare în Germania, beneficiind de un susținerea considerabilă.

Guvernul german ar putea aplica un impozit de 10% asupra profiturilor generate de platformele digitale americane, precum Google și Facebook, în contextul disputelor comerciale transatlantice, potrivit surselor externe și experților.

Propunerea autorităților germane ar putea fi luată în considerare de guvernul român, care caută soluții pentru majorarea veniturilor bugetare. În România, ca și în restul UE, veniturile declarate de Google, Facebook și TikTok sunt reduse, dar veniturile din publicitate pe piața locală sunt semnificative.

Astfel, experiența germană ar putea servi drept punct de plecare pentru o analiză națională referitoare la o eventuală reformă fiscală în domeniul digital.

„Platformele digitale acumulează profit de miliarde de euro”

„Considerăm că o taxă de 10% ar fi o măsură rezonabilă și justificată”, a declarat Wolfram Weimer, comisarul guvernamental responsabil de Cultură și Platforme Media.

Wolfram Weimer a anunțat, citat de publicația Stern, că guvernul german dezvoltă un proiect legislativ în acest sens. El a subliniat ca exemplu implementarea unei taxe de 5% asupra câștigurilor din reclame online în Austria, din 2020.

„Platformele digitale acumulează profituri de miliarde de euro, beneficiind de infrastructura digitală a țării noastre, dar contribuția la finanțarea publică este insuficientă”, a argumentat Wolfram Weimer.

Funcționarul german a declarat publicației Stern că noul guvern este hotărât să pună în aplicare această măsură, luând în considerare și alternative, cum ar fi angajamentul voluntar al companiilor de a-și majora contribuțiile fiscale.

Inițiativa este susținută de organizațiile media din Germania, care consideră că platformele digitale trebuie să răspundă financiar pentru veniturile semnificative obținute din reclame fără o contribuție corespunzătoare la bugetul public.

Organizațiile media germane, inclusiv Asociația Federală a Editorilor Digitali și a Editorilor de Ziare, au apreciat inițiativa lui Weimer, declarând agenției de presă DPA că salută faptul că companiile de internet vor fi „trase la răspundere”.

Coaliția de centru-stânga, condusă de cancelarul Friedrich Merz, a inclus, în acordul de guvernare, un punct clar referitor la evaluarea unei taxe digitale, cu scopul de a sprijini industria media germană. Oficialii germani consideră modelul austriac, cu o taxă de 5% pe reclamele online, ca punct de plecare, dar se preconizează o rată mai mare în Germania.

Posibile tensiuni între UE și SUA

Aplicarea acestei măsuri ar putea intensifica tensiunile dintre UE și Administrația de la Washington, care au avut în trecut tensiuni comerciale sub forma unui ”război al tarifelor”.

Cu toate acestea, oficialitățile germane doresc o abordare directă. Comisarul Weimer a declarat că sunt în desfășurare negocieri cu reprezentanții platformelor digitale și că proiectul legislativ este în curs de redactare.

„Elaborăm un proiect concret de lege pentru taxarea serviciilor de publicitate online realizate de mari platforme”, a declarat comisarul.

În context comercial tensionat cu Administrația Trump, Comisia Europeană anticipează o Taxă pe Servicii Digitale (Digital Services Tax, DST), care vizează veniturile platformelor digitale, în special companiile americane de tehnologie, care generează importante venituri în UE fără o contribuție fiscală adecvată.

Facebook și Google nu au răspuns cererilor de comentarii.

Taxa pe Servicii Digitale propusă de Uniunea Europeană

În contextul tensiunilor comerciale cu Administrația Trump, Comisia Europeană a propus, în aprilie, o Taxă pe Servicii Digitale (DST) pentru a impune taxe pe profiturile obținute de platformele digitale, concentrându-se pe companiile americane, care generează venituri substanțiale fără a contribui financiar la bugetele Uniunii Europene.

Denumită și „taxa Amazon”, ea viza veniturile brute ale marilor platforme digitale, inclusiv din publicitatea online, dar pare că UE-a abandonat această abordare pentru a limita conflictul comercial.

În absența unui acord global pentru impozitarea digitală, mai multe state membre ale UE, cum ar fi Franța, Spania, Italia sau Austria, au implementat taxe naționale pe publicitatea digitală și vânzarea de date, aplicabile companiilor cu venituri globale de peste 750 milioane de euro. Aceste taxe se bazează, de obicei, pe un procent din veniturile din reclame sau vânzarea de date generată în respectivele țări.

Aceste taxe sunt văzute ca o modalitate de a impune o impozitare indirectă pentru marile companii tehnologice americane, dar există și oponenți ai acestor măsuri, care susțin că UE este dependentă de aceste platforme.

Piața reclamelor din România până în 2028

Veniturile din reclame din România sunt așteptate să ajungă la aproximativ 2,3 miliarde de euro până în 2028, într-o creștere față de circa 2,2 miliarde de euro în 2023, fiind o creștere modestă anuală de 0,9%.

De la 2013, media de creștere anuală a pieței din România a fost de 1,3%. În 2023, România ocupa locul 15 la nivel global, fiind depășită de Slovacia, care a înregistrat venituri de aprox. 2,2 miliarde de euro.

Germania, Spania și Franța au ocupat primele trei locuri în clasament.

Conform unui raport, cota de piață din 2024 a diverselor medii de propagare a rămas relativ stabilă:

• televiziunea – 52,2%
• digital – 36,4%
• outdoor – 6%
• radio – 4,9%
• presa scrisă – sub 1%

Televiziunea, ca mediu de publicitate principal, a demonstrat stabilitate solidă în 2024 și este previzibilă o creștere de circa 10% față de 2023 la aproape 406 milioane de euro.

Piața publicității digitale în România 2024

Piața digitală din România și-a menținut traiectoria ascendentă, atingând o valoare estimată de 283 milioane de euro în 2024.

Această creștere este rezultatul digitalizării, comerțului electronic și schimbărilor media.

• Google Search lider în cheltuieli în publicitatea digitala.
• Cea mai rapidă creștere în 2024 a fost înregistrată de TikTok.
• Retail lider în investiții media.

Implicații pentru România a unei taxe de 10%

Veniturile totale din reclame în România au atins în 2024 aproximativ 778 milioane de euro, publicitatea online contribuind cu 36,4%.

O eventuală taxă de 10% asupra acestei părți a pieței (283 milioane de euro) ar genera un venit de 28-30 milioane de euro la nivel anual. Aplicată la publicitatea din întregul spațiu digital global, ar genera un impact mai vast.

Așadar, dacă s-ar menține acest curs, în următorii 5 ani, statul ar putea colecta circa 410 milioane de euro din această taxă eventuală, presupunând stabilitate în evoluție.

Venituri Alphabet/Google și alte platforme sociale

Alphabet este printre cele mai mari companii tehnologice din lume.

Structura veniturilor Google:

• Motorul de căutare, YouTube, Google Play, Gmail, Google maps generează 57,4% din venituri.
• Publicitatea din diverse surse terțe constituie 11,6% din venituri.
• Reclamele de pe YouTube aduc 10% din total.
• Servicii cloud contribuie cu 9,3% din venituri.

Alphabet obține peste 70% din venituri din publicitate.

Distribuția geografică a veniturilor Google:

• 47,9% din Statele Unite
• 29,2% din regiunea EMEA
• 16,7% din regiunea APAC
• 6% din restul Americii

Venituri Facebook și TikTok

În 2025, Facebook se așteaptă să aibă venituri mai mari decât TikTok.

TikTok obține sume prin parteneriate, marketing afiliat, vânzări directe sau prin platforma pentru creatorii proprii.

TikTok, în 2022, a generat venituri mai mari decât Meta, dar Facebook conduce în cifre absolute.

Principala sursă de venit pentru Facebook este publicitatea.

Facebook are programe de monetizare a conținutului creatorilor.