Protecția datelor personale, responsabilitatea individuală și inviolabilitatea vieții private sunt argumentele principale prin care Curtea Constituțională limitează declarațiile de avere la persoana fizică a deținătorului. Documentul stabilește că declarația de avere, întocmită pe propria răspundere, se referă exclusiv la informațiile despre declarant.

Declarația de avere, întocmită pe propria răspundere, nu poate cuprinde decât informații despre persoana declarantului:

• ”În acest sens, Curtea constată că în prezenta cauză se critică faptul că legea impune declarații de avere pe proprie răspundere, care includ, pe lângă drepturile și obligațiile declarantului, și cele ale soțului/soției și ale copiilor minor depinzând financiar. Curtea subliniază că, prin definiție, declarația pe propria răspundere se limitează strict la informațiile despre declarant, pentru care acesta își asumă răspunderea în mod direct și individual.”
• Declarația pe răspundere personală implică răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta se face exclusiv în nume propriu, nimeni neputând fi ținut răspunzător penal pentru fapta altei persoane. Legea nr. 176/2010 precizează, în articolul 3 alineatul 1, că declarațiile de avere sunt acte personale.”
• ”Curtea reține că obligativitatea declarării nu doar a propriilor drepturi și obligații, ci și a celor ale soțului/soției implică asumarea responsabilității declarantului pentru informații pe care nu le deține personal, ci trebuie obținute de la o terță persoană, respectiv soț/soție.”

Motivarea CCR mai menționează situații în care un partener nu cunoaște bunurile copiilor, în special în cazul despărțirilor, când fostul partener poate refuza să comunice informațiile.

CCR abordează și situația în care soțul/soția are obligația de confidențialitate asupra veniturilor și evidențiază un ”viciu de formulare”:

• ”Există situații în care veniturile unui soț sunt protejate de confidențialitate, afectând capacitatea declarantului, chiar în calitate de soț, de a le cunoaște, ceea ce imposibilitează furnizarea lor în declarația de avere. Venitul confidențial nu poate fi cunoscut de declarant, fiind protejat de confidențialitate.”
• ”(…) prevederile legale prezentate prezintă deficiențe, afectând logica reglementării și ignorând situații practice în care obligațiile sunt imposibil de îndeplinit.”

Demnitate și intimitate

Curtea Constituțională amintește și de dreptul la demnitate și intimitate, referindu-se la o decizie anterioară din 2007 care declara neconstituțională publicarea declarațiilor pe internet.

În 2010, Parlamentul a modificat legea, însă doar prin anonimizarea anumitor date personale, fapt considerat încă o abatere de la principiile fundamentale ale statului:

• ”Curtea constată că adoptarea unor norme contrare unei decizii anterioare ale Curții Constituționale, încercând să pastreze soluții legislative cu deficiențe, constituie o încălcare a principiilor fundamentale. Într-un stat de drept, autoritățile publice respectă legea supremă.”

Curtea Constituțională a decis că declarațiile de avere și interese nu trebuie să includă bunurile și veniturile soților și copiilor. De asemenea, a fost declarat neconstituțional și articolul privind publicarea declarațiilor de avere.

Decizia CCR este definitivă și obligatorie.

Citiți și: Până la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, completarea declarațiilor de avere este valabilă.