În contextul încercării de reducere a cheltuielilor publice de către președintele Nicușor Dan, pentru respectarea deficitului bugetar din PNRR, deputatul USR Claudiu Năsui a propus o măsură controversată în mediul academic: reducerea finanțării institutelor de cercetare.

Având în vedere situația precară a cercetării în România, propunerea deputatului USR vizează un sector deja subfinanțat. În urma unei postări online din 2 iunie, Năsui a publicat o listă cu 178 de institute, centre și stațiuni de cercetare, propunând ca reducerea cheltuielilor să înceapă aici. Năsui susține că aceste instituții au cele mai mari salarii din țară.

„Analizând lista, observăm că multe institute au domenii de cercetare suprapuse, sugerând că scopul lor real nu este cercetarea, ci salarizarea și oferirea de poziții de conducere cu privilegii. Cele mai mari salarii din România se găsesc în cadrul acestor institute, cel puțin în ceea ce am putut observa. În unele cazuri, salariile depășesc chiar salariile președintelui SUA sau suma salariilor întregului cabinet ministerial.”, a declarat Claudiu Năsui.

Ce arată datele despre finanțarea cercetării din România?

Lipsa de resurse pentru cercetare în România nu reprezintă o dezbatere ideologică, ci o problemă ce trebuie analizată prin prisma datelor comparate la nivelul UE.

Fundația Friedrich Ebert Stiftung (FES) a realizat, în martie 2025, un raport privind finanțarea cercetării în România, folosind date EUROSTAT. Analiza arată faptul că:

„În 2023, România a ocupat ultimul loc în clasamentul UE, alocând doar 0,38% din PIB pentru activități de cercetare științifică, conform unui infografic recent publicat de Monitorul Social”.

Alocarea bugetară pentru cercetare-dezvoltare a scăzut continuu în perioada 2021-2023 (de la 0,41% la 0,38% din PIB). România este mult sub țări din Europa Centrală și de Est (Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Lituania) și din Europa de Vest (Germania, Danemarca, Olanda, Finlanda, Suedia). Cheltuielile sunt calculate ca procent din PIB.

În 2022, în România activau 29.837 de cercetători (16.078 bărbați și 13.759 femei), atât în instituțiile publice de cercetare-dezvoltare și învățământ superior, cât și în sectorul privat. Rata ocupării în sectorul cercetare-dezvoltare, un indicator EUROSTAT, a fost de 0,25% în 2022 și 0,27% în 2023.

În ciuda creșterii globale a cercetătorilor europeni, România se situează la coada clasamentului UE. Având cel mai mic număr de cercetători raportat la un milion de locuitori și cel mai mic procent din totalul angajaților, România este mult în urma țărilor UE. Majoritatea cercetătorilor români activează în sectorul public.

România este depășită chiar și de țări insulare precum Malta și Cipru, iar țările vecine (Bulgaria, Ungaria) și țări din Europa de Est (Lituania, Polonia) o depășesc semnificativ în ceea ce privește numărul de cercetători.

Reacții din mediul academic

Propunerea lui Claudiu Năsui a generat dezbateri aprinse pe rețelele de socializare, cu o serie de reacții negative din partea cercetătorilor.

Printre cei care au criticat propunerea se numără și Sebastian Țoc, profesor la SNSPA și cercetător la Academia Română.

„Ideea de a reduce finanțarea cercetării este o absurditate. Pentru a îmbunătăți rezultatele în cercetare, este necesar să se crească finanțarea, nu să se reducă. Când vor politicienii să sprijine activitatea de cercetare, în mod corect și cu resurse adecvate?”, a scris Sebastian Țoc.

Sociologul Gelu Duminică a catalogat propunerea drept lipsită de înțelegere a importanței cercetării pentru economia națională și competitivitatea pe termen lung.

“Goana dupa reducerea finanțării cercetării este o dovadă clară a lipsei de înțelegere a importanței cercetării. Alocarea scăzută din PIB (0,17%) este o problemă gravă. Propunerea lui Năsui în domeniul cercetării este dureros amuzant”, a comentat Gelu Duminică.

Un alt cercetător, Octavian Micu, a criticat abordarea lui Năsui pentru lipsa de analiză detaliată a diferitelor forme de finanțare a cercetării.

„Năsui amestecă categorii diferite de institute și stațiuni de cercetare, fără a înțelege diferențele de structură și finanțare. Acțiunile sale demonstrează o ignoranță crasă în domeniu,”, a declarat Octavian Micu.

Adelin Dumitru a fost mai rezervat, considerând că o parte din institutele menționate prezintă riscuri de abuzuri sau de ineficiență.

„Sunt institute redundante, oportunități de sinecuri și pierdere de timp. Este nevoie de evaluări obiective înainte de a lua decizii. Nu se poate aplica o abordare generalizată și necritică,”, precizează Adelin Dumitru.

Sursa colaj foto: Mediafax + Shutterstock