O decizie privind creșterea producției de petrol a fost luată într-o reuniune virtuală, desfășurată pe 31 mai. Producătorii importanți, inclusiv Arabia Saudită, au aprobat această majorare. Surse apropiate discuțiilor au confirmat această informație.
Această modificare reprezintă o abatere de la strategia tradițională a OPEC+ de reducere a producției pentru menținerea prețurilor ridicate. Rusia, un membru esențial al alianței, a propus suspendarea creșterilor, însă propunerea a fost respinsă, conform surselor citate.
După anunțul OPEC+ privind creșterea producției, prețul petrolului a scăzut temporar sub 60 de dolari pe baril în luna aprilie. Acest declin a fost influențat și de cererea globală slabă și de impactul continuu al disputelor comerciale.
Experții și oficiali, citați de publicația Bloomberg, au evidențiat cauzele schimbării politicii Arabiei Saudite:
- Atenuarea tensiunilor cu Statele Unite.
- Recâștigarea cotei de piață pierdută în fața producătorilor americani de petrol neconvențional.
- Sancționarea unor membri, precum Kazahstan și Irak, pentru depășirea cotelor de producție.
- Răspunsul la o cerere neașteptat de ridicată.
Deși prețurile mai mici ale petrolului sunt avantajoase pentru consumatori și sprijină eforturile băncilor centrale de a controla inflația, ele afectează veniturile țărilor exportatoare de petrol. Această schimbare strategică impune astfel un cost financiar semnificativ pentru membrii OPEC+.
Prețul petrolului Brent se tranzacționează în prezent la aproximativ 64 de dolari pe baril în Londra, înregistrând o ușoară revenire față de valorile anterioare.
Dinamica pieței globale a petrolului are implicații geopolitice notabile. Banca Centrală a Rusiei a avertizat conducătorii de la Kremlin cu privire la capacitatea Statelor Unite și a OPEC de a satura piața și de a declanșa un declin prelungit al prețurilor, comparabil cu criza din anii 1980, criză care a contribuit semnificativ la prăbușirea economică a URSS. Această avertizare subliniază faptul că dependența de exporturile de petrol poate transforma volatilitatea pieței într-o amenințare existențială pentru economiile vulnerabile, ca cea a Rusiei.
