Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a detaliat, marți, cauzele fluctuațiilor recente, sub influența alegerilor prezidențiale, a cursului valutar și a bursei, explicând totodată scopul și amploarea intervențiilor băncii centrale.

Mugur Isărescu a prezentat, marți, în cadrul conferinței de prezentare a Raportului asupra inflației din mai 2025, cele mai recente mișcări de pe piața financiară, în contextul alegerilor recente, care au determinat intervenții ale băncii centrale, cu costuri asociate.

Cursul valutar a ajuns, marți, la 5,0848 lei pentru un euro, în ușoară creștere față de cel de luni (5,0315 lei/euro), după ce a depășit pragul de 5 lei cu două săptămâni în urmă, imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale, câștigate de candidatul suveranist. Cu toate acestea, este sub recordul istoric de pe 8 mai (5,1222 lei/euro). Odată cu anunțarea câștigătorului celui de-al doilea tur, moneda națională a înregistrat o apreciere semnificativă față de euro, conform datelor Bloomberg.

Piața de capital a înregistrat o performanță pozitivă și marți, la fel ca și luni. Indicele BET al BVB, cel mai important indice, care reflectă evoluția acțiunilor celor mai mari companii din domeniul energetic, financiar și al comunicațiilor, a închis ziua cu o creștere de 4,08%, după o scădere de 2,88% înregistrată după data de 4 mai. Astfel, marile companii au început recuperarea pierderilor din ultimele două săptămâni.

„O serie de factori negativi / Nu vindem valuta ca la chioșc”

„În luna mai am observat o presiune puternică pe piața valutară, cu ieșiri importante de capital, aș spune că unele dintre cele mai mari din istorie. Nu există un singur motiv, ci o combinație de factori negativi. A început cu tensiuni și discurs agresiv încă din timpul campaniei electorale, continuând cu rezultatele alegerilor și apoi cu demisia guvernului. Un semnal important a fost incapacitatea Ministerului Finanțelor de a absorbi lichiditate din piață în 5 sau 6 mai, imediat după alegeri.”, a explicat marți Mugur Isărescu.

În această situație, piața a reacționat rapid, iar BNR a fost nevoită să intervină.

„Ca urmare, am observat ieșiri semnificative de capital. Nu intervențiile au fost problema principală, ci alte aspecte. Banca Națională a intervenit imediat după alegeri cu sume importante. Cei familiarizați cu platformele de tranzacționare știu că uneori intervenim indirect, așa cum procedează orice bancă centrală în anumite situații. Anume acest aspect am prevăzut-o, anticipind posibilele mișcări speculativă de capital. Orice intervenție de acest gen scoate lichiditate din piață. Nu am redus facilitățile de lichiditate dar, atenție: dacă vinzi un miliard de euro scoți din circulație 5 miliarde de lei. Nu vindem valuta ca la chioșc, ci o schimbăm pe lei. Retragerile de lichiditate sunt foarte importante în intervențiile mari ale băncii centrale.”, a explicat șeful Băncii Naționale.

„Un curs sub 5 lei era imposibil de menținut”

Mugur Isărescu a explicat imposibilitatea menținerii unui curs sub pragul de 5 lei pentru un euro.

„În concluzie, am intervenit pentru a stabiliza situația, dar orice politică rațională trebuie să evite contradicții. Adică, menținerea cursului leu-euro și, în același timp, injectarea de lichiditate în piață. În astfel de condiții, menținerea cursului sub 5 lei era imposibilă, nu doar din cauza pierderilor de rezervă, ci și datorită nevoii de a asigura lichiditatea pentru plăți publice și bugetare, inclusiv pentru pensiile de stat.”, a detaliat guvernatorul BNR.

Șeful Băncii Naționale a confirmat crearea unei celule de criză, la care a participat și Ministerul Finanțelor, și identificarea de soluții pentru limitarea deprecierii cursului, și pentru asigurarea lichidității necesare pentru plăți publice, inclusiv cele importante pentru pensii.

„În orice caz, cursul nu putea fi menținut. Ar fi fost mult mai problematică o prăbușire chiar în preajma celui de-al doilea tur, mai ales în contextul unor dificultăți în onorarea plăților publice.”, a precizat Mugur Isărescu.

De ce a rămas cursul relativ stabil?

Șeful băncii centrale a explicat și motivele stabilității relative a cursului, prezentând grafice relevante.

„Cursul a fost relativ stabil din 2021, dar rezervă valutară a crescut cu aproape 30 de miliarde de euro, practic s-a dublat. Cum ar fi putut cursul să rămână stabil, dacă am fi asigurat finanțarea deficitului de cont curent? Nu, cursul reflectă o piața liberă, pe care Banca Națională o influențează prin rezerve. În ultimii ani, am evitat aprecierea cursului leu pentru că am susținut finanțarea unui deficit de balanță comercială și am oprit orice depreciere excesivă.”, a explicat Mugur Isărescu.

„În perioada până la toamna anului trecut, intervențiile noastre au avut rolul clar de a evita aprecierea cursului pentru mai multe motive. Avem deficit de balanță comercială care împiedica o apreciere. De asemenea, evităm o depreciere care să afecteze exportatorii, precum cea de acum 15 ani, când cursul era la 3,6 lei, și se vehicula ideea de 2 lei. Un curs stabil previne deprecierea semnificativă stimulând credite în valută. Aici a fost o problemă majoră pe care am încercat s-o rezolvăm, și efectiv o depreciere exagerată a cursului a stimulat credite în valută. Nu uitați cum s-a depreciat creditul în valută, ceea ce a creat probleme grave în economie.”, a menționat Mugur Isărescu.

„Cursul se ajustează în funcție de cererea și oferta de pe piața valutară, pe care Banca Națională o influențează prin intervențiile sale. Rezervele valutare au crescut până la un anumit punct, apoi s-a observat o diminuare a intrării de capital. La sfârșitul lunii, se poate observa o ușoară scădere a rezervelor datorită intervențiilor pentru a preveni o mai mare depreciere a cursului. Estimațiile de pe piață au fost aproximative. ” , a spus șeful Băncii Naționale.

Estimarea unui mare grup bancar, ERSTE, este că intervențiile BNR au consumat 6 miliarde de euro din rezervele de valută – aproximativ 10% din totalul rezervelor. Practic, BNR a vândut euro pe lei, pentru a susține moneda națională și preveni o destabilizare a cursului valutar.

„Rămânem cu rezerve în intervalul optim”, a rezumat șeful BNR.

„Lucrăm cu cifre și date concrete verificabile, care pot fi analizate în bilanțuri. Nu există conspirații, ci o situație reală, cu variabile economice și politice. Rezervele arată că cursul nu a fost artificial. Potrivit tiparelor normale, cursul ar fi trebuit să se aprecieze la un moment dat. Problema care apare atunci când s-a oprit creșterea rezervelor este că se stabilește un alt echilibru. Nu știm exact unde va fi punctul de echilibru. Piața va determina valoarea la un moment dat. În anumite condiții economice, este posibil să apară presiuni asupra cursului valutar. Orice încercări de influențare a pieței sunt nedorite.”, concluzionat Mugur Isărescu.