Aproximativ 1,5 milioane de noi cazuri anual la nivel global

Conform unui comunicat oficial dat publicității pe 18 mai, tumora este sensibilă la hormoni, oferind perspective pentru tratamente care să controleze evoluția acesteia.

Informațiile disponibile arată că fostul președinte analizează, împreună cu echipa sa medicală, diverse opțiuni terapeutice. Diagnosticul său readuce în atenție o afecțiune care afectează milioane de persoane. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel global sunt diagnosticate anual aproximativ 1,5 milioane de noi cazuri.

Conform Societății Americane de Combatere a Cancerului, cancerul de prostată este a doua formă de cancer cea mai des întâlnită la bărbați în SUA, după cel de piele, și reprezintă o cauză majoră de mortalitate oncologică. Institutul Național al Cancerului din SUA estimează că aproximativ unu din opt bărbați va primi acest diagnostic pe parcursul vieții.

Prostata și dezvoltarea cancerului

Prostata este o glandă de mărimea unei nuci, parte a sistemului reproducător masculin. Este situată sub vezica urinară, în fața rectului, înconjurând uretra, canalul prin care este eliminată urina. Funcția sa principală este de a produce o parte din lichidul seminal.

În procesul de îmbătrânire, prostata își mărește dimensiunile, ceea ce poate duce la dificultăți urinare, însă acest aspect nu indică întotdeauna existența cancerului. Conform Societății Americane de Combatere a Cancerului, cancerul de prostată se declanșează atunci când celulele glandei se înmulțesc necontrolat. Majoritatea cazurilor sunt adenocarcinoame, adică tumori care apar din celulele glandulare care produc lichidul prostatic.

Există și alte forme mai rare, precum carcinoamele cu celule mici sau sarcoamele. Cauzele exacte nu sunt pe deplin elucidate, însă studii citate de Mayo Clinic și MedlinePlus relevă diferiți factori de risc:

• Vârsta, în special după 50 de ani
• Antecedente familiale
• Mutații genetice ereditare
• Obezitatea și fumatul

Diagnosticul cancerului de prostată

Depistarea începe, de obicei, cu teste de screening recomandate de la 50 de ani în sus sau chiar mai devreme în cazul prezenței antecedentelor familiale. Două metode esențiale sunt:

1. Examenul rectal digital – medicul palpează prostata prin rect pentru a detecta eventuale anomalii
2. Testul PSA (antigen specific prostatic) – o analiză de sânge

Niveluri crescute ale PSA nu înseamnă neapărat cancer, dar semnalează necesitatea unor investigații suplimentare.

În caz de suspiciune, se realizează o biopsie a prostatei, prin recoltarea și analiza unor fragmente de țesut. Această procedură permite confirmarea malignității și evaluarea gradului de agresivitate, prin intermediul scorului Gleason:

• Scoruri mici (6) = tumori cu progres lent
• Scoruri mari (9–10) = tumori agresive

Afecțiunea este clasificată în stadii (I–IV). În stadiul IVB, cancerul s-a extins dincolo de prostată, inclusiv la oase – ca în cazul lui Joe Biden.

Conform Mayo Clinic, rata de supraviețuire la 5 ani este de 100% în cazul formelor localizate, însă scade la 37% în cazurile cu metastaze.

Simptome ale cancerului de prostată

În stadiile incipiente, cancerul de prostată nu prezintă simptome evidente și este deseori depistat în timpul examinărilor periodice. Pe măsură ce evoluează, pot apărea:

• Dificultăți urinare
• Jet urinar slab
• Senzația de vezică incomplet evacuată
• Urinare frecventă (în special noaptea)
• Durere la urinare
• Sânge în urină sau spermă
• Durere la ejaculare

În cazul unei extinderi a bolii, pot apărea:

• Durere în partea inferioară a spatelui, pelvis sau oase
• Slăbiciune musculară, oboseală accentuată, pierdere ponderală
• Disfuncție erectilă, incontinență urinară

Din cauza faptului că aceste simptome pot fi comune și altor afecțiuni benigne, este esențială efectuarea unui diagnostic diferențial.

Opțiuni terapeutice

Tratamentul variază în funcție de stadiul bolii, scorul Gleason, vârsta și starea generală de sănătate a pacientului. Conform Mayo Clinic și Institutului Național al Cancerului, opțiunile includ:

1. Supravegherea activă – monitorizarea fără tratament imediat, pentru cazuri cu risc scăzut
2. Chirurgia (prostatectomia radicală) – îndepărtarea prostatei și, uneori, a ganglionilor limfatici
3. Radioterapia – externă sau internă (brahiterapie), uneori combinată cu hormonoterapie
4. Terapia hormonală (privarea de androgeni) – scade nivelul de testosteron, prin medicamente sau intervenție chirurgicală
5. Chimioterapia – pentru cazuri avansate, are ca scop reducerea progresului bolii și a simptomelor
6. Imunoterapia și terapii țintite – utilizează medicamente pentru stimularea sistemului imunitar sau pentru a ținti mutații genetice (ex. BRCA); pot include și terapii radiofarmaceutice pentru metastaze osoase

Cancerul de prostată este una dintre cele mai frecvente afecțiuni oncologice masculine, însă poate fi gestionat cu succes dacă este depistat precoce. Decizia privind tratamentul trebuie să țină seama de extinderea bolii, viteza de evoluție, starea pacientului și preferințele acestuia.

În cazul lui Joe Biden, diagnosticat cu cancer de prostată cu metastaze osoase și sensibilitate la hormoni, afecțiunea se încadrează într-o formă avansată, dar tratabilă, cu strategii terapeutice specifice.