Profesorul universitar Cristian Socol analizează evoluția economică a României în mandatul actual.

„Economia nu trebuie să fie un câmp de luptă electoral. Situația nu este îngrijorătoare pe termen scurt, România având stabilitate financiară. Însă instabilitatea politică pe termen mediu are efecte negative asupra economiei și societății.

a) Din perspectiva macroeconomică:

• În perioada 2021-2024, economia României nu a intrat în recesiune. PIB-ul a crescut de la 242 miliarde euro la 354 miliarde euro în 2024, adică cu 46%.
• România a menținut ritmul de apropiere de media UE27, egalând Polonia și depășind Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. În 2024, România a atins 79% din media UE în ceea ce privește convergența PIB-ului pe locuitor.
• Guvernul a preluat puterea cu o rezervă financiară de 4,6 miliarde euro, lăsând la final un dublu (10,6 miliarde euro). Această rezervă a prevenit o criză de lichiditate în 2024.
• Rezervelor valutare ale BNR (aur și valute) au crescut de la 45 la 72 miliarde euro (+60%). Acest lucru a menținut stabilitatea cursului de schimb.
• Cursul de schimb leu/euro s-a menţinut stabil, fiind cea mai stabilă monedă din regiune.
• Datoria externă a crescut de la 54,9% la 57,5% din PIB. Acoperirea acestei datorii pe termen scurt a crescut la 100,3% din rezervele valutare.
• Deficitul curent a crescut de la 7,3% la 8,3% din PIB. Producția internă trebuie încurajată.
• Investițiile publice s-au dublat, de la 59 miliarde lei la 120 miliarde lei în 2024, concentrându-se pe infrastructură, educație și sănătate. Pentru 2025, alocarea pentru investiții este de 149 miliarde lei.
• Deficitul bugetar, după o scădere până în 2023, a crescut la 9,3% din PIB în 2024. Consolidarea fiscală este necesară, în limita angajamentelor europenilor. Măsuri de consolidare au început să aibă impact. O consolidare fiscală suplimentară este necesară.
• Datoria publică s-a majorat de la 48,5% la 54,6% din PIB, o creștere mai mică decît în perioadele anterioare. Consolidarea financiară este necesară.
• O parte semnificativă din împrumuturile din ultimii 3 ani a fost folosită pentru rambursarea datoriei existente.
• Stimulii economici au crescut de la 2-3% la 6-8% din PIB, concentrându-se pe ajutor de stat şi garanţii.
• Numărul angajaților în economie a crescut la un nivel record de 5.182.000 de persoane.

b) Din perspectiva microeconomică:

• Activitatea economică a crescut, iar economiile personale au crescut. Depozitele populației au crescut de la 278 miliarde la 382 miliarde lei, iar creditele, de la 164 la 193 miliarde lei.
• Sănătatea financiară a economiei a crescut. Datoria totală a scăzut, iar creditele neperformante în sectorul bancar au scăzut.