Alegerile prezidențiale din 2024 au șocat clasa politică românească și au pus la încercare instituțiile democratice. O cursă electorală inițial volatilă s-a transformat într-un conflict național cu implicații internaționale, terminându-se cu o decizie istorică: anularea întregului scrutin de către Curtea Constituțională a României (CCR), la data de 6 decembrie 2024. Prezentăm cronologic cele mai tensionate săptămâni din politica postdecembristă.

Primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a adus o surpriză majoră: Călin Georgescu, un candidat independent, a obținut un succes neașteptat, acumulând 22,94% din voturi. Pe locul doi s-a situat candidata USR, Elena Lasconi, cu 19,17%.

PSD și PNL, partidele dominante ale ultimelor trei decenii, au fost eliminate din turul decisiv. Soclul partidelor tradiționale a fost lovit și mai tare de absența lui Georgescu din media clasică, prezența sa fiind remarcabilă doar pe platforme sociale precum TikTok, unde milioane de vizualizări îl desemnau un candidat neconvențional.

CSAT intervine: alegeri influențate cibernetic

La data de 18 noiembrie, cu puțin timp înainte de vot, președintele Klaus Iohannis a convocat o ședință extraordinară a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), fără a oferi detalii publice. Doar la 28 noiembrie, Administrația Prezidențială a difuzat un comunicat oficial ce evidenția consecințe majore.

„Au fost constatate atacuri cibernetice menite să influențeze desfășurarea alegerilor”, se preciza în comunicatul CSAT.

Comunicatul mai semnala că un candidat, fără a fi pomenit explicit, dar evident Georgescu, a beneficiat de o promovare intenționată și neconformă regulilor pe platforma TikTok.

„A avut parte de o prezență considerabilă datorită unui tratament preferențial din partea TikTok, care nu l-a marcat ca candidat politic, și nu i-a cerut marcarea materialelor electorale cu codul unic atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă.”

Contestație, renumărare solicitată – CCR ia decizia. Ciolacu: Îmi este indiferent

La 28 noiembrie, Cristian Terheș, candidatul Partidului Național Conservator Român, a depus o contestație la CCR pentru renumărarea voturilor, susținând nereguli.

Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat despre acest demers și a declarat clar că nu a avut nicio implicare în acesta.

„Nu aștept nimic de la renumărare. Dimpotrivă, se închide o etapă. Este o decizie a Curții Constituționale. Nu mă privește, n-am cerut-o. (…) Sper că nimeni nu consideră că dl. Terheș a fost instigat de PSD”, a afirmat șeful social-democraților și premierul.

CCR validează primul tur. Ciolacu: Nu doria să fie implicat

Pe 2 decembrie, CCR a respins contestația lui Terheș, validând rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale 2024.

„Judecătorii constituționali au respins contestația domnului Terheș. Totodată, au confirmat rezultatele primului tur din 24 noiembrie și au stabilit data celui de-al doilea tur pentru 8 decembrie 2024.”, a declarat președintele CCR, Marian Enache.

Ciolacu a reiterat poziția că nu a dorit implicarea.

Presiune publică. Documentele CSAT devin publice

Presa și societatea civilă au cerut insistent declasificarea informațiilor din CSAT. La 4 decembrie 2024, Klaus Iohannis a făcut publice cinci documente clasificate ale MAI, SIE, SRI și STS.

Unul dintre documentele SRI include:

„Ascensiunea candidatului Georgescu a rezultat din campanii susținute de creștere a popularității, în special pe TikTok, cu două săptămâni înaintea scrutinului. Aceasta i-a asigurat victoria în primul tur.”

Documentele mai dezvăluie finanțarea nedeclarată a campaniei candidatului Georgescu, printr-un utilizator TikTok.

CCR anulează alegerile prezidențiale. Iohannis: Un caz fără precedent

La 6 decembrie 2024, în urma documentelor declasificate, CCR a decis anularea întregului proces electoral. O premieră absolută în istoria României.

Klaus Iohannis a declarat: „Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale. Este un eveniment fără precedent, și trebuie analizate cauzele care au dus la această decizie.”

Repetarea alegerilor. Georgescu este exclus.

Pe 16 ianuarie 2025, Guvernul a stabilit un nou calendar electoral: 4 mai (primul tur) și 18 mai (al doilea tur).

În aceeași perioadă, Klaus Iohannis demisionează. Un interimat preia conducerea statului.

La data de 9 martie 2025, BEC respinge candidatura lui Călin Georgescu pentru noile alegeri, decizie susținută de CCR. Aceasta a dus la proteste violente.

După proteste, Georgescu este audiat pentru presupse infracțiuni.

• Instigare la acțiuni împotriva ordinii legale.

• Comunicarea de informații false.

• Răspândirea de idei fasciste sau legionare.

• Fals privind sursele de finanțare a campaniei.

Marcel Ciolacu a făcut declarații controversate într-o emisiune TV, provocând speculații.

Alegeri prezidențiale. Noi speranțe.

Pe 4 mai 2025, românii vor participa la noi alegeri prezidențiale. Evenimentele din toamna anului precedent au lăsat urme adânci asupra poporului și au pus la încercare atât cetățenii, cât și instituțiile țării.

Necesitatea unui proces electoral corect și transparent este mai evidentă ca niciodată. Rezultatul din 2025 trebuie să fie legitim, nu doar o altă încercare eșuată.

România nu își poate permite noi greșeli când este vorba de legitimarea celui mai înalt oficial al statului.