România, asemenea altor state europene, progresează rapid către o tranziție energetică. Din ce în ce mai mulți cetățeni români devin producători și consumatori de energie electrică proprie, utilizând panouri fotovoltaice. Cu toate acestea, în spatele acestei aparente independențe energetice se ascunde o dependență profundă: peste 70% dintre sistemele fotovoltaice din țară utilizează invertoare fabricate în China, preponderent de la gigantul Huawei.

Paradoxal, în timp ce România a interzis Huawei din infrastructura 5G din motive de securitate națională, aceeași companie asigură liniștit funcționarea energetică a zecilor de mii de gospodării. Mai mult, prin aplicații și dispozitive conectate la internet, integrate în rețeaua Wi-Fi a locuințelor, colectează informații.

Lipsa unor reglementări clare sau a unei supraveghere riguroase din partea autorităților, transformă invertoarele – creierul unui sistem fotovoltaic – într-un punct vulnerabil la atacuri cibernetice, în special în eventuale tensiuni geopolitice cu China. Statul român recunoaște posibilitatea ca, într-un astfel de scenariu, Beijingul să perturbe sistemul energetic, fără a recurge la acțiuni militare directe, prin accesul sau manipularea invertoarelor deja instalate.

Invertoarele nu sunt doar componente pasive: ele procesează, comunică și pot fi controlate la distanță

Un exemplu ilustrativ este cel al lui Constantin Ștefănucă, din județul Timiș, care în 2023 a instalat un sistem fotovoltaic de 5 kW. Invertorul era produs de un producător chinez, iar aplicația asociată colecta date despre consum și performanța sistemului, transmițându-le în cloud-ul din China.

Într-un gest rar întâlnit, Constantin a renunțat la aplicația producătorului, instalând un server local pentru a prelucra datele proprii, eliminând astfel transferul datelor în afara locuinței. Fără conexiunea la internet, a înlăturat și posibilitatea intervenției externe asupra setărilor invertorului.

Experții în securitate cibernetică pun în evidență preocupările justificate: astfel de invertoare, parte din internetul obiectelor, pot fi reconfigurate de la distanță. Un atac cibernetic sofisticat ar putea afecta funcționarea unui sistem fotovoltaic individual, deteriora o rețea locală sau chiar crea un dezechilibru energetic la scară mai vastă.

Un expert în domeniu, Alexandru Angheluș, subliniază, conform unor surse relevante, riscurile implicate de lipsa controlului asupra software-ului și a destinației datelor utilizatorilor, menționând vulnerabilități ascunse și cu efecte pe termen lung.

Interdicția Huawei la 5G, dar prezența sa în energia regenerabilă

În 2023, autoritatea română responsabilă cu securitatea națională a interzis Huawei din rețelele 5G din țară. În replică, Huawei a intentat o contestație în instanță pentru a anula decizia. Cu toate acestea, Huawei comercializează legal în România peste 50 de modele de invertoare pentru gospodării și parcuri industriale.

Estimările din industrie indică faptul că peste 85.000 de invertoare Huawei sunt deja instalate în locuințele românilor. Compania susține că toate datele colectate de aplicația sa sunt stocate și accesate în Europa, numai cu aprobare prealabilă. Însă, documentele aplicației clarifică transferul de date către Huawei Technologies Co., Ltd. din China pentru întreținere.

Prin urmare, indiferent de garanțiile privind protecția datelor, potențiala vulnerabilitate a sistemelor persistă.

O dilemă europeană: energie curată cu tehnologie potențial controversată

Paradoxul afectează întreaga Europă, care în efortul de a atinge obiectivele de reducere a emisiilor și de dezvoltare a energiei regenerabile, depinde din ce în ce mai mult de tehnologia și echipamentele din China. Costurile reduse și disponibilitatea extinsă au făcut din China un lider în producția de panouri solare și invertoare.

Cu toate acestea, aceste echipamente accesibile generează riscuri de securitate cibernetică și o lipsă de control asupra infrastructurii critice.

Autoritățile europene caută soluții, însă progresele sunt lente. În prezent, milioane de echipamente chinezești funcționează zilnic în gospodăriile și rețelele energetice europene.

România se confruntă cu o decizie crucială: va prioritiza securitatea energetică cu aceeași atenție cu care se protejează securitatea digitală? Sau va continua să ignore vulnerabilitățile implicate de dependența de tehnologiile chinezești?

Concluzionând, România pare să fi înlocuit un risc cu altul, în numele accesului la energie regenerabilă. Posibilele consecințe ale acestei alegeri rămân de văzut.